În societatea actuală se poate constata o preocupare destul de mare în legătură cu înțelegerea fenomenului prin care marea majoritate a unei societății este influențată de ideile transmise de elite. În acest sens este important de înțeles mecanismul prin care elitele au încercat să educe majoritatea, folosindu-se în demersul lor de influența unor personalități, precum și de mijloacele de informare ale perioadei. Proiectul nostru propune înțelegerea unui astfel de mecanism prin intermediul educației culturale. De asemenea, înțelegerea fenomenului de modificare a percepțiilor prin intermediul cuvântului tipărit este benefică pentru societatea europeană actuală, mai ales în contextul în care se discută intens despre diferite fenomene de propagandă și manipulare prin intermediul mijloacelor de comunicare moderne. Cercetarea educației culturale este benefică și pentru înțelegerea similarității și a diversității culturale din cadrul continentului european, dar și a modului în care s-au propagat ideile în acest domeniu.

Prin implementarea proiectul de față ne propunem să analizăm interdisciplinar procesul de educație culturală susținut de presa românească din Transilvania perioadei 1867-1918. Cercetarea va fi organizată pe trei nivele: cadrul în care au apărut, au funcționat și au fost difuzate periodicele, impactului lor asupra populației căreia i se adresa și funcționarea lor ca un canal de comunicare dinspre elită către majoritatea pe care dorea să o reprezinte. Demersul se va focaliza pe examinarea articolelor despre încurajarea procesului de educație culturală, care atinge subiecte legate de promovarea cunoștințelor de economie, igienă, combaterea superstițiilor, alcoolism, emigrație precum și alte probleme socio-economice din perioada analizată. Subliniem faptul că prin termenul de ,,cultură” înțelegem un set larg de tehnici, obiceiuri, descrieri și modele din viața de zi cu zi pe care presa analizată a încercat să le popularizeze în cadrul societății. Demersul va urmări și modul prin care metodele de educație culturală au fost adoptate de presa românească din Transilvania sub influența acțiunilor asemănătoare ale celorlalte naționalități din cadrul Imperiului Austro-Ungar.

Plasarea în intervalul 1867-1918 este reprezentativă deoarece este perioada în care presa scrisă a ajuns la apogeul existenței. În intervalul cronologic avut în vedere presa s-a canalizat mai mult pe problemele culturale, evitând să dezbată temele politice din cauza legislației prohibitive de după Revoluția de la 1848. De aceea, în această perioadă presa românească din Transilvania și-a intensificat propaganda culturală, preluând și unele modele de la vecinii lor sași și maghiari. În ceea ce privește exercitarea rolului cultural al presei, constatăm un avantaj al publicațiilor periodice, față de alte sisteme cu impact asupra educației, cum ar fi cel școlar. Ziarele și revistele puteau fi citite în grup, mai ales că mulți săteni nu știau carte, și astfel ideile transmise pe această cale aveau o arie mai extinsă de acțiune.

Cuvântul scris a jucat un rol fundamental ca vehicul de diseminare în contextul politic al epocii nu numai în spațiul geografic supus analizei ci în toată zona central și sud-est europeană. Ca urmare, o perspectivă transnațională, propusă de proiect, este în măsură să identifice nu doar temele comune ale educației culturale din Imperiul Austro-Ungar, dar și modul în care ele au influențat demersul similar din Transilvania sau practicile din Transilvania au influențat pe cele din alte părți ale Imperiului.

Obiective

Primul obiectiv va consta în evaluarea istoriografiei românești și străine referitoare la rolul presei în educația culturală, cu un deosebit accent asupra literaturii de specialitate din Centrul și Sud-Estul Europei, pentru a identifica în ce măsură tematicile abordate au influențat circulația ideilor.

Cel de-al doilea obiectiv va fi reprezentat de cercetarea sistematică (număr de număr) a periodicelor, punând accentul pe tematica articolelor și pe accesibilitatea mesajului transmis. De asemenea, avem în vedere surprinderea transformărilor în abordările tematice în funcție de etapele cronologice analizate sau ca urmare a unor evenimente majore pentru perioada analizată (crizele politice și economice, epidemiile, mișcările populației etc.).

Pentru atingerea celui de-al treilea obiectiv vom studia circulația transnațională a ideilor în cadrul articolelor special dedicate educației culturale și a modului în care acestea au influențat specificul editorial. Pentru a estima consecințele, doresc să pun în legătură difuzarea presei în anumite regiuni ale Transilvaniei cu implementarea unor metode economice descrise în presă (de exemplu, cooperația, tehnici agricole noi, utilizarea mașinilor agricole etc.). În ceea ce privește propaganda culturală, voi urmări în ce măsură ideile transmise s-au concretizat prin înființarea unor biblioteci, cercuri de lectură publică etc.

Al patrulea obiectiv va fi reprezentat de cercetarea memoriilor unor redactori sau ale altor contemporani și a documentelor de arhivă ale redacțiilor periodicelor. Analiza ne poate lămuri cu privire le anumite aspecte legate de faptul că presa s-a transformat într-o portavoce a ideilor de emancipare culturală și implicit politică a elitei românești din Transilvania, și în ce măsură mesajele transmise dinspre aceasta spre marea majoritate a românilor a fost înțeles și adoptat de cei din urmă. De aceea vom urmări analizarea rutelor de pătrundere a presei în diferite zone ale Transilvaniei, în paralel cu urmărirea dinamicii tirajului. Un alt mod de diseminare a informațiilor periodicelor a fost prin intermediul bibliotecilor și diverselor instituții culturale, dar și prin cursurile de alfabetizare organizate de Astra la începutul secolului al XX-lea, unde mare parte din presa vremii era folosită ca material didactic, fiind mult mai ușor de lecturat, datorită limbajului accesibil. Proprietarii, directorii, editorii și finanțatorii gazetelor (ex: George Barițiu, Corneliu Diaconovici, Partenie Cosma, Ion Moța etc.) vor fi și ei evidențiați, pentru a releva cine au fost ei și ce și-au dorit a realiza prin întreprinderea lor, dar și modelele pe care le-au urmat, având în vedere influența lor din punct de vedere al mediului intelectual în care s-au format. Acest aspect poate evidenția dacă demersul a fost unul conștient, bine organizat, sau a reprezentat o necesitate a timpului fără a fi bine gândit și pus în practică.